10 aprilie 1912
Agentul
H21 călătorea incognito, ocupând cabina nr. 115 a Titanicului. Ducea cu sine documente
diplomatice de maximă importanţă, prin care Tripla Alianţă încerca să-şi
extindă relaţiile către puternicele cercuri politice nordamericane.
Margaretha Geertruida Zelle, căsătorită MacLeord, şi bodyguardul său bine
înarmat se îmbarcaseră la bordul Titanicului sub identitatea unei perechi de
evrei proaspăt căsătoriţi. Margaretei, acest rol îi părea deosebit de dificil,
căci era foarte diferit de stilul de viaţă care o consacrase: depenentă de lux,
de bijuteriile extravagante, de dansurile orientale, era socotită o adevărtă regină a Belle Époque. Acum, total îmbrăcată, cu
chipul învăluit şi fără urmă de machiaj, era imposibil să fie recunoscută.
Rudy, bodyguardul, nu-i permitea să iasă din cabină neînsoţită, decât cel mult
o jumătate de oră, pe înnoptat. Când s-a produs dezastrul, la orele 23.40,
Margaretha se afla singură pe punte. Cuprinsă de panică, a rupt-o la fugă spre
bărcile de salvare. Rudy şi docmentele s-au scufundat pentru totdeauna în apele
întunecate ale oceanului. Misiunea eşuase. Peste doi ani avea să izbucnească
războiul. Deşi Margaretha s-a întors la vechile ei ocupaţii, nu a fost
niciodată iertată. Acuzată de spionaj, frumoasa agentă dublă H2 (Mata Hari) a
fost condamnată la moarte şi împuşcată în 1917.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu