8 noiembrie 2014

La sfârşit

Ancient art (Jordania)


De la un timp
v-aţi transformat cu toţii-n statui
într-un muzeu în ruină,
statui de nisip, calcaroase,
cu oase
sfărâmicioase
şi piepturi gălbui.

Desigur,
cale de întoarcere nu-i.
 
Alunecări de prundiş
rostogolite în pantă
vă iau şi vă duc,
grohotiş,
spre placa turnantă                   
dintre viaţă şi moarte.

Mă-ntreb,
acolo, departe,
v-aşteaptă vreo Vale a Regilor
sau
vreo moară de vânt,
morminte eterne de piatră
sau pulberi în hoarde-alergând...      

La sfârşit, ştiu,
va fi doar nisip -
o Sahara cu dune străine,
fără de chip,
şi nu voi rătăci -
caravană minusculă -
spre nicio oază
(căci toate-au secat),
spre nicio iluzorie Gază. 
Doar vântul Pasat
va râde în hohote
şi va stârni pentru copiii lui torbeline - 
În sfârşit,
va fi pentru cineva bine.